Ljubljana într-o clipită. O raită prin țările slavilor de sud (iugoslavii). Partea V



După niște zile de august de foc, la propriu și la figurat, în care temperaturile au trecut chiar de 40°C, iar deplasările zilnice de câteva sute de kilometri consumau până la ultimul strop de energie din mine, în drumul de întoarcere din periplul ex-iugoslav am făcut un scurt popas în Ljubljana, capitala Sloveniei.
Pe un aer ceva mai respirabil față de zilele caniculare precedente, văzuți din Piața Congresului (Kongresni Trg), niște nori albi spre plumburii mascau cerul albastru al verii ce încă era departe de a-și spune ultimul cuvânt și păreau că amenință Ljubljana grad, castelul ce se înalță pe o colină situată chiar în centrul orașului.
 
Construcția, care, probabil, constituie principalul obiectiv turistic al capitalei slovene, domină peisajul urban, fiind lesne vizibilă din toată zona centrală. La baza castelului, râul Ljubljanica acordă și el respectul cuvenit citadelei, făcând un ocol pronunțat ce ia forma colinei.
De o parte și de alta a malurilor, dublate de copacii ornamentali ce colorează în verde chiar și cenușiul amenajărilor albiei, se găsesc niște terase cochete, populate de lumea bună a orașului, astfel că priveliștea ce se dezvăluie este una frumoasă și relaxantă. De altfel, atmosfera în oraș este una foarte liniștită, semn că locuitorii capitalei slovene pun mare preț pe calitatea vieții.
 
 
Din loc în loc, destul de dese, sunt niște poduri ce asigură o bună legătură dintre cele două părți ale orașului, în această zonă centrală fiind exclusiv pietonale.
Niște străduțe înguste și pietruite racordează zona de promenadă și relaxare din preajma malurilor Ljubljanicei de Piața Congresului, loc în care remarc pe fugă o serie de clădiri mai noi sau mai vechi, unele dintre ele cu o arhitectură plăcută ochiului.
 
Astfel, se disting Biserica Sfintei Treimi (sau a Ursulinelor), Universitatea din Ljubljana și Academia Filarmonică, în fața căreia urma, probabil, să se desfășoare un concert în aer liber, judecând după amenajările ce păreau că tulbură ordinea pieței și caracterul aerisit al acesteia.
 
 
 
 
 
Tot în Piața Congresului se găsește și un părculeț cu copaci ce par bătâni, însă atmosfera este animată de mai multe grupuri de tineri veniți pentru relaxare.
 
Cam atât am apucat să văd în cele 15-20 de minute cât a durat popasul în Ljubljana, însă imaginile care s-au întipărit în retină mă îndeamnă să revin, pentru că orașul are, cu siguranță, multe de oferit celor ce sunt dispuși să-și petreacă câteva zile în el.

Etichete: , , , , ,